Simple cuvinte...

Pentru câteva clipe i-am smuls zâmbetul
care trebuia să-l elibereze
de toate crengile în care era încurcat..
tot ce fac acum e să aştept în umbră
şi aştept
aştept
aştept.....
(Iulia N.)

numai că deja aştept de atȃt de mult timp 
chiar aşa, măsurȃnd timpul grosolan – cu găleata –
că umbra se mută încet încet pe partea cealaltă,
deodată cu soarele, şi crengile se mai încurcă
o dată
apoi
înmuguresc
(Radu N.) 

si asteptarea doare,
te macina, te consuma, nu are mila.
e ca o soapta purtata de vant,
pe care tu nu o auzi
caci e prea slaba, prea neajutorata, prea trecatoare.
dar inmuguresc, incet incet
s-aduc culoare unui suflet defect...
si raman cu acel zambet sa coloreze petalele
care vor cadea si ele odata cu timpul, odata cu vantul
si atunci zambetul tau va fi dat uitarii,
si tu vei ramane incatusat
acolo unde eu nu pot ajunge,
acolo unde eu nu am fost de ajuns...
(Alexandra N.)